Lipsa unor programe care să conducă la crearea de locuri de muncă în mediul rural în sectorul serviciilor – care să conducă implicit la o creștere a numărului de salariați cu studii superioare – este unul dintre factorii care au contribuit la aceste statistici, spun specialiștii.
„România are încă o pondere ridicată a populației în mediul rural prin comparație cu alte țări, iar pentru noi ruralul are o mare problemă din cauza lipsei de infrastructură. Dacă ai studii superioare și trăiești la țară, nu prea ai ce face efectiv cu acele studii, pentru că nu s-a dezvoltat o economie sănătoasă în care să existe servicii”, a explicat Ștefan Pălărie, președintele organizației Școala de Valori, care desfășoară proiecte educaționale pentru tineri.
Dacă în România doar 19% din populația ocupată are studii superioare, în statele din Uniunea Europeană ponderea medie este de circa 33%, cele mai mari ponderi ale licențiaților de pe piața forței de muncă fiind înregistrate în Luxemburg (unde aproape 50% din populația ocupată are facultate), Irlanda (cu o pondere de circa 47%), Cipru (45%), Belgia (43%), Marea Britanie (42%) sau Spania (42%).
În topul țărilor cu cele mai mici ponderi ale absolvenților de studii superioare cuprinși pe piața muncii se mai află, pe lângă România, state precum Italia (unde 20,3% din populația ocupată are facul¬tate), Slovacia (22%), Cehia (22,8%) și Portugalia (25%).
La nivelul statelor UE, în medie, cea mai mare pondere a populației ocupate are studii medii (49%), urmată de cea cu studii superioare (32,7%), iar cea mai mică pondere este a populației cu un nivel redus de studii (22,7%). Spre deosebire de această structură, în România, ponderea populației cu nivel scăzut de educație (care reprezintă aproape 23% din total) este mai mare decât cea a absolvenților de facultate care lucrează (19%).